Am auzit cu toți un mesaj care s-a concentrat pe suferința Domnului Isus. De ce a suferit Domnul Iisus si de ce ar fi aceasta chemare si pentru noi ca să îi urmăm exemplul? De ce trebuie să suferim? De ce să nu ne meargă bine să ne simțim bine pe acest pământ? De ce?

Când alegem sa fim după chipul și asemănarea domnului Isus vin necazurile și implicit suferința. A avut Dumnezeu în planul Lui un scop cu suferința? De ce este nevoie de suferință? De ce a ales în planul lui ca sa apară si suferința?

O să deschidem la Geneza capitolul 1. O să citim versetul 26, prima parte și 27 prima parte: ”Dumnezeu a zis să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră.” Și versetul 27: ”Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu.” Amin. Ce plan măreț!

Nu ne-a făcut ca să fim slujitorii Lui, nu ne-a făcut ca să fim robii Lui, ci ne-a făcut fiii Lui, ne-a făcut după chipul și asemănarea Lui. După chipul Lui Dumnezeu. După chipul Domnului Isus.

Și o să citim în Romani 8 să vedem când a fost făcut acest plan al lui Dumnezeu și să încercăm să-l urmărim, să vedem ce rol are suferința în acest plan al lui Dumnezeu și dacă toți trebuie să trecem pe aici sau doar unii au parte de această suferință.

Romani Capitolul 8. In versetul 28 si 29: ”Știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său. Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte i-a hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel întâi născut dintre mai mulți frați.” Amin

Toate lucrurile lucrează spre binele nostru. Și anume spre binele celor ce sunt chemati după planul Său. Așadar a fost un plan bine stabilit. Când se construiește o casă, ce avem la început? Primul lucru este planul casei. Proprietarul va face planul casei, face un plan cum să arate casa. Cu toate detaliiele ei.

Dumnezeu a făcut un plan înainte să fie omul pe pământ. Știm cu toții că înainte să fie creat omul erau doar Dumnezeu, Domnul Isus, Duhul sfânt și îngerii. Și nu știm prea bine când s-a întâmplat lucrul acesta, dar știm că o parte din îngeri s-au despărțit de Dumnezeu, în frunte cu șarpele cel vechi, ne spune Cuvântul lui Dumnezeu, care este Satana.

Și când l-a făcut Dumnezeu pe om după planul Lui, l-a pus pe om în prezența lui Satan. De ce oare?

Acest lucru era în planul Lui sau a greșit Dumnezeu planul? L-a făcut pe om după chipul și asemănarea Lui și l-a pus pe pământ în prezența lui Satan. Nu l-a pus în cer pe om unde locuiește Dumnezeu cu îngerii Lui. 

Avem o întrebare l-a care trebuie să dăm un răspuns: De ce pe om, care l-a făcut mai presus decât îngerii, nu l-a pus în prezența lui Dumnezeu? Este un plan greșit, sau putem spune că toate lucrările Lui sunt desăvârșite? (Deuteromom 32:4 Toate lucrările Lui sunt desăvârșite) 

Dumnezeu a avut în vedere ca pe acest om pe care l-a făcut după chipul și asemănarea Lui să-l ia de la zero și să-l crească și să-l aducă la statura plinătății lui Hristos.

Când apare pe lume un copilaș el are un trup desăvârșit dar nu știe nimic, este zero intelectual, nu știe să vorbească, nu știe nimic.

Gândește foarte puțin, face prostioare, bagă în gură orice și așa mai departe. Și pe măsură ce trece timpul, mintea i se dezvoltă, copilașul crește, dar în timp ce mintea se dezvoltă, în minte pătrunde cunoștința, începe să cunoască, începe să vorbească.

Așa este și pe plan spiritual. Dumnezeu l-a creat pe om după chipul si asemanarea Lui, pe Adam si Eva. Dar acești doi oameni, am putea spune erau inocenți nu aveau cunoștința lui Dumnezeu. Ei nu aveau statura plinătății lui Hristos.

Și Dumnezeu a avut în vedere în planul Lui pe care l-a facut înainte să îl facă pe om toate lucrurile prin care va trece ca să-L poată aduce la această statură.

Acesta-i planul Lui. Planul Lui nu consta doar în iertatrea păcatelor ci să așungem la cunoștința lui Dumnezeu la înălțimea staturii Lui.

Nu iertarea păcatelor e planul Lui cum mulți cred azi că dacă venim la Dumnezeu, El ne iartă pacatele și pentru mântuire este suficient.

Dar planul lui este ca El să ne facă așa cum este El. Acesta a fost planul Lui făcut in veșnicie. E un plan foarte mare care la mintea omului nu s-a urcat.

Și apoi zice în versetul 29: ”Pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte”, deci mai dinainte să fie lumea. El a hotărât mai dinainte, deci a făcut în planul Lui o hotărâre ca acești oameni să fie asemenea chipului Fiului Său și Fiu Său sa aibă mai mulți frati.

Noi suntem frații Domnului Isus. Dar să înțelegem, nu biologic, să ne semănăm cu El.

Acesta este scopul lui Dumnezeu. Să semănăm cu Domnul Isus. O să citim și din 1 Ioan să vedem acest scop al lui Dumnezeu. Să înțelegem de ce venim la Dumnezeu, De ce ne pocăim? De ce trebuie pocăința? Este suficientă pocăința? Pocăința înseamnă să regreți faptele rele pe care le-ai făcut.

Pocăința face parte din planul lui Dumnezeu de mântuire. Nu poți să începi fără lucrul acesta, dar nu este suficient. Poți să regreți, dar nu ajungi la desăvârșire, nu ajungi la statura plinătății lui Hristos.

O să citim despre acest plan aici, în 1 Ioan, capitolul 3, versetul 1 până la trei. ”Vedeți ce dragoste ne a arătat Tatăl Să ne numim copii ai lui Dumnezeu si suntem. Lumea nu ne cunoaște pentru că nu l-a cunoscut nici pe el. Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu și ce vom fi nu s-a arătat încă, dar știm că atunci când se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea așa cum este. Oricine are nădejdea aceasta în El. Se curăță după cum el este curat.” Amin.

Ce nădejde! Despre ce nădejde vorbește aici? Oricine are nădejdea aceasta în El, că va fi ca El! Aceasta trebuie să fie nădejdea noastră. Nu iertarea păcatelor trebuie să fie nădejdea nostră. Aceasta se obține fără plată prin jertfa Lui. Nu poate nimeni să plătească nimic pentru iertarea lor. Aceasta se obține prin sângele Lui, prin suferințele Lui, ca noi să putem să fim iertați. Dar ca să fim ca El, ne spune versetul 3, rebuie să ne curățăm, după cum El este curat. Domnul este curat. Noi cum suntem?

Broșură trezire spirituală

Credem că cel mai important lucru din această viață scurtă pe care o trăim este ca fiecare să cunoaștem cu exactitate planul lui Dumnezeu cu privire la noi oamenii.

Accesează PDF online

Mergi la biblioteca de resurse

Aceasta e promisiunea lui Dumnezeu. Noi suntem acum copii ai lui Dumnezeu. Copiii noștri, au natura noastră, au codul nostru genetic. Așa sunt copiii noștri, așa e. Dar copiii lui Dumnezeu cum sunt? Au codul genetic al lui Dumnezeu. Și vor crește și vor ajunge să fie la maturitate ca El.

Citim de la versetul 9 și 10, tot din capitolul 3: ”Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuiește sau nu trăiește în păcat, pentru că sămânța lui rămâne în el și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu și copiii diavolului. Oricine nu trăiește în neprihănire, nu este de la Dumnezeu.” Amin.

Trebuie să ajungem să fim copiii lui Dumnezeu. Trebuie să ajungem să fim născuți din Dumnezeu acesta este planul Lui. Și scopul este să ajungem la statura de om mare să fim ca El. Dar cum este El?

Am citit aici că El este curat. Haideți să vedem cum este El, pentru că dacă vrem să fim ca El, trebuie să lucrăm, să ajungem să fim cum este El. Citim în Matei, capitolul 5, versetul 48: ”Voi fiți, dar desăvârșiți (În alte traduceri, cuvântul desăvârșit este trecut ca perfect). Voi fiți dar perfecți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este perfect.” Amin.

Vom fi ca El, vom fi perfecți. Dar cine are nădejdea aceasta că vom fi perfecți, ce face? Lucrează să fie și el perfect. Așa este Dumnezeu, Tatăl nostru cel ceresc, El este perfect. Haideți să ne gândim la această perfecțiune a Lui.

Sunt multe lucruri care Îl caracterizează pe Dumnezeu. Știința lui Dumnezeu. Are cineva vreun om știința lui Dumnezeu? Am auzit pe cineva zilele acestea spunând că oamenii de astăzi, de știință, se chinuie foarte mult să facă un prototip al omului, să facă o clonă, să-i spunem așa.

 Și spunea, că ceea ce omul nu poate să facă, ce a făcut Dumnezeu și omul nu poate să facă, este sufletul omului. Omul știe să facă multe lucruri, dar suflet să aducă și să pună sufletul în om nu are de unde să-l ia.

Aceasta ține numai de știința lui Dumnezeu. Când se naște un copil, vine Dumnezeu și pune sufletul și duhul în el. Nimeni nu poate să facă lucrul acesta. Poți să faci clonă, dar nu poți să-i pui suflet.

Omul nu poate ceasta e știința lui Dumnezeu. Putem vedea că nu aici ne-a chemat Dumnezeu să fim perfecți. Este un loc unde ne-a chemat și pe noi să fim perfecți.

Haideți să vedem ce chemare avem fiecare, ca să nu mai bâjbâim încolo și încoace, purtați de orice vânt de învățătură.

Ortodoxia ne cheamă la mântuirea care stă în iertarea păcatelor? Nu ne heamă la desăvârșire. Când preotul duce mortul la groapă auzim: ”Dumnezeu să-l ierte! Doamne miluiește! Doamne miluiește! Doamne miluiește!” Ce înseamnă să miluiască? Să aibă milă. Adică la moarte Dumnezeu trebuie să aibă milă de cineva. Nicidecum să aibă statura plinătății lui Hristos.

Și am luat Ortodoxia așa generic. Dar dacă luăm și mediul evanghelic, în aceeași zonă, se afla și el. Nu se vorbește despre planul lui Dumnezeu, care arată că omul trebuie să fie ca el.

Citim de la Psalmul 18, versetul 30, prima parte. ”Căile lui Dumnezeu sunt desăvârșite.” Amin. Ce înseamnă căile lui Dumnezeu? Hai să ne gândim bine. Ce diferență este între căile omului, și căile lui Dumnezeu.

Căile lui Dumnezeu sunt desăvârșite, adică perfecte. Sau ne am putea gândi Împărăția lui Dumnezeu pe unde umblă Dumnezeu este perfectă, desăvârșită.

Ne cheamă și pe noi acolo sau nu ne cheamă? Cum trebuie să fie? Cui a zis Domnul Isus: Fiți desăvârșiți. Fiți perfecți! Este o poruncă sau nu este o poruncă? Putem singuri să ajungem la acest standard? Trebuie să fim ajutați?

 Așa este ca și la construcția unei case sau cu o construcție a unei mașini. Poate un om singur să construiască o mașină? Aproape sigur, nu. Dar dacă lucrează în fabrică, unde se fac mașini? Acolo sigur este posibil.

Așa e și cu noi, dacă lucrăm împreună cu cel ce poate să ne facă desăvârșiți vom ajunge să fim desăvârșiți. Acesta este planul Lui. Căile Lui sunt desăvârșite.

Cum trebuie să fie căile noastre? Psalmistul ne spune Învață mă căile Tale, povățuiește-mă pe căile Tale. Vreau să umblu pe cărările Tale, care sunt drepte, curate, desăvârșite.

Citim la capitolul 19, versetul 7, prima parte: ”Legea Domnului sau Legea lui Dumnezeu este acum desăvârșită.” Să ne gândim la Constituția unei țări, Constituția României, Constituția Germaniei, Constituția Împărăției lui Dumnezeu. Constituția României e așa cum e. Constituția Germaniei e mult mai bună pentru că are legi mult mai drepte mult mai corecte. Așa este și cu legile care sunt în Împărăția lui Dumnezeu. Elre sunt perfecte, nu găsești cusur la ele. De ce e nevoie să fie perfecte?

Pentru că cei ce trăiesc după ele trebuie să fie perfecți. Când umblă pe căile din Împărăția lui dumnezeu care sunt perfecte, ei umblă după legile care guvernează Împărăția lui Dumnezeu, care sunt perfecte.

O să mergem în Apocalipsa să vedem această cerință a lui Dumnezeu. Poate ni se pare prea mult. Dar nu este altă soluție pentru că Dumnezeu e perfect? Acesta este Dumnezeu, El e perfect și tot ce face El este perfect.

Deci și pe noi ne-a creat perfect și ne cheamă să umblăm pe o cale perfectă care este numită calea îngustă, fiind singura care ne duce la cer. El ne-a dat legi perfecte ca să trăim după ele, ca să devenim ca El.

Citim în Apocalipsa, capitolul 3. Sunt două capitole care vorbesc despre bisericile din Apocalipsa, despre cele șapte biserici. Este vorba de Biserica din Sardes. La capitolul 3, versetul 1. ”Îngerului bisericii din Sardes scrie. Iată ce zice Cel ce are cele șapte duhuri ale lui Dumnezeu și cele șapte stele Știu faptele tale, că îți merge numele, că trăiești, dar ești mort. Veghează și întărește ce rămâne, care e pe moarte. Căci n-am găsit faptele tale desăvârșite înaintea Dumnezeului meu. Adu-ți aminte, dar cum ai primit și auzit? Ține și pocăiește-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoț și nu vei ști în care ceas voi veni peste tine.” Amin.

Condamnarea ei vine pentru că nu a găsit faptele ei perfecte, desăvârșite. Tot auzim pe unii, pe alții care spun: ”Cine e perfect? Cine poate să spună că este perfect?” Este numai mila și îndurarea lui Dumnezeu. Atât. Dar ce cere aici, la Sardes? Ce fapte cere?

Dacă trebuie să umblu pe o cale desăvârșită, cum trebuie merg pe ea? Dacă fabrica în care lucrez este desăvârșită, cum trebuie să lucreze cei ce sunt angajați în ea?

Trebuie să am calificare în așa măsură în care să pot să lucrez la modul desăvârșit? Sau nu este așa?

Aceasta e chemarea lui Dumnezeu, acesta e planul lui Dumnezeu. Și o să vedem că planul lui Dumnezeu, El și-L pune în aplicare și-L duce la împlinire.

Și noi, dacă nu ne înscriem în acest plan al lui Dumnezeu, vom ajunge la perfecțiunea cerută de Dumnezeu. Vom ajunge cu siguranța pentru că așa a promis.

Să deschidem la Coloseni capitolul 1 și să vedem care este partea noastră în acest plan a lui Dumnezeu.  Este o parte a lui Dumnezeu și avem și noi partea noastră.

Dacă citim Biblia, o să vedem că toate lucrurile descrise în ea se subordonează acestui plan. Dacă nu citim Biblia în felul acesta, ne vom rătăci foarte tare. Coloseni Capitolul 1. De la 24 si 25 și apoi 28 și 29. ”Mă bucur acum în suferințele mele pentru voi și în trupul meu împlinesc ce lipsește suferințelor lui Hristos pentru trupul Lui, care este Biserica. Slujitorul ei am fost făcut eu, după isprăvnicia pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi, ca să întregesc Cuvântul lui Dumnezeu.” Amin.

Slujitorul Bisericii am fost făcut eu, zice apostolul Pavel. Și acuma ne zice De ce a fost făcut slujitorul lui Dumnezeu? Versetul 28 ”Pe El Îl propovăduim noi și sfătuim pe orice om și învățăm pe orice om în toată înțelepciunea, ca să înfățișăm pe orice om desăvârșit în Hristos Isus. Iată la ce lucrez eu și mă lupt după lucrarea puterii Lui, care lucrează cu tărie în mine.” Amin.

Apostolul Pavel, spune ca a fost făcut slujitorul Bisericii sau slujitorul lui Dumnezeu. Mai bine spus, a fost pus de Dumnezeu să lucreze conform acestui plan ca să prezinte pe orice om desăvârșit în Hristos Isus. Este planul lui Dumnezeu. S-a subordonat perfect planului lui Dumnezeu și apoi spune ce se întâmplă mai departe.

Iată la ce lucrez eu. La acest lucru să prezint pe orice om desăvârșit, pentru că acesta e planul lui Dumnezeu și mă lupt după lucrarea puterii Lui.

E o putere care lucrează cu tărie în el. Această putere lucrează cu un singur scop să prezinte pe orice om desăvârșit în Hristos Isus.

E prea măreț, acest plan e prea mare, și noi suntem prea mici. Noi venim din păcat, din cenușă ne scoate de acolo, ne pune pe calea Lui, cu scopul să ne crească și să ne aducă la statura plinătății lui Hristos.

E un plan extraordinar. Credem sau nu credem, cu toții trebuie să ajungem aici. Acesta e planul lui Dumnezeu. Nu e numai iertarea păcatelor. Iertarea păcatelor face parte din planul lui Dumnezeu. Dar dacă ne oprim la iertarea păcatelor nu am înțeles planul Lui. În acest caz Dumnezeu nu începe lucrarea Lui cu noi.

Să mai mergem să citim la Evrei capitolul 2. Aici este vorba despre desăvârșirea Domnului Isus. Găsim scris despre suferință în multe locuri în scriptură.

De ce a suferit Domnul Isus? Foarte mulți spun că a suferit pentru noi, și așa este a suferit și pentru noi, dar Scriptura ne spune aici că a suferit și pentru altceva.

Și aici ne scrie pentru ce a suferit Domnul Isus. Capitolul 2, versetul 10. ”Se cuvenea în adevăr ca acela pentru care și prin care sunt toate și care voia să aducă pe mulți fii la slavă, să desăvârșească prin suferințe pe Căpetenia mântuirii lor.” Se cuvenea ca Dumnezeu care a vrut să ne ducă și pe noi, pe mulți fii la desăvârșire, la slava Lui, la frumusețea Lui.

Dar se cuvenea să desăvârșească prin suferință înaintea noastră pe Domnul Isus, pe Căpetenia mântuirii noastre. Acesta este rolul suferinței, să ne desăvârșească, nu să suferim că-i place lui Dumnezeu să suferim.

Aici scrie foarte frumos: ”Să desăvârșească prin suferințe.” Cum poate un om să fie făcut desăvârșit prin suferință? La aceasta am fost chemați să fim ca Domnul Isus, să avem bunătatea Lui, răbdarea Lui, mila Lui, blândețea Lui.

 Și acestea se culeg și se adună din suferință, nu din altă parte. De-abia când tu parcurgi drumul acesta al suferinței, vei culege roada îndelungii răbdări.

Dacă nu, vom accepta suferința nu vom ajunge la îndelungă răbdare.  Ne-a povestit dânsul despre problema care a avut o și a spus că ascultat Cuvântul lui Dumnezeu și a ajuns la probleme psihice. Dacă a asculta Cuvântul lui Dumnezeu, să aibă răbdare, îndelungă răbdare, bunătate, milă nu mai ajungea dacă accepta suferința, dar suferințele ne cresc, ne desăvârșesc caracterul.

Citim și de la capitolul 5. Tot despre Domnul Isus. De la versetul 7, 8 și 9 citesc doar puțin din 7: ”El este Acela, măcar că era Fiu a învățat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit. Și după ce a fost făcut desăvârșit, S-a făcut pentru toți cei ce l ascultă urzitorul unei mântuiri veșnice.” Amin.

 Cu toate acestea ne spune: Măcar ca era Fiu a învățat să asculte prin lucrurile pe care le a suferit. Și apoi prin lucrurile pe care le-a suferit, a ajuns la desăvârșire.

Să înțelegem planul lui Dumnezeu. E înalt, este foarte înalt. De aceea îi spune calea ingustă. Intrați pe calea ingusta, pe poarta cea strâmtă, mulți vor vrea să intre și nu pot să intre. Este un început.

Din cenușă ne scoate, ne pune pe calea aceasta și calea aceasta ne la cer cum spune o cântare. ”Calea îngustă ne duce la cer.”

Citim la capitolul 7 de la versetul 11 și 12: ”Dacă desăvârșirea ar fi fost cu putință prin preoția leviților, ce nevoie mai era să se ridice un Înalt preot după rânduiala lui Melhisedec, și nu după rânduiala lui Aaron? Pentru că, odată schimbată preoția, trebuia numaidecât să aibă loc și o schimbare a legii.” Amin. Ne vorbește din nou despre desăvârșirea conform planului lui Dumnezeu.

Dacă planul lui Dumnezeu putea fi împlinit prin Vechiul Legământ, dacă putea fi împlinit prin legea Vechiului Testament, nu mai trebuia să vină Domnul Isus. Asta ne spune. Ce nevoie mai era să se ridice un alt preot?

Citim versetul 18 și 19 să ne arate că nu putea. Astfel, pe de o parte se desființează aici o poruncă de mai înainte, din pricina neputinței și zădărniciei ei, căci legea nu a făcut nimic desăvârșit. Nu a făcut nimic desăvârșit. Legea, deci a fost dată, vă aduceți aminte? Din pricina călcării de lege, a fost adăugată legea, nu a fost adăugată Legea pentru ca să desăvârșească pe om.

Acesta este planul lui Dumnezeu. Citim versetul 24 și 25. ”Dar El, Domnul Isus, fiindcă rămâne în veac, are o preoție care nu poate trece de la unul la altul. De aceea și poate să mântuiască în chip desăvârșit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El.” Amin.

Deci, cum ne poate mântui? Doar iertați de păcate, nu? Se făcea un ritual, se aducea o jertfă pentru păcat, pentru păcatul fără de voie și era suficient. Dar Dumnezeu a avut în plan desăvârșirea omului. Să mai citim de la capitolul 9, tot din Evrei ca să ni se clarifice planul lui Dumnezeu și să înțelegem ca suntem chemați și noi aici. Cine are nădejdea aceasta în El, că va fi ca El? Trebuie să lucreze cu Dumnezeu împreună, să se curățească când este El curat.

Citind de la versetul 8: ”Prin aceasta, Duhul Sfânt arăta că drumul în Locul Preasfânt nu era încă deschis, câtă vreme stătea în picioare cortul dintâi. Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, când se aduc daruri și jertfe care nu pot duce pe cel ce se închină în felul acesta la desăvârșirea cerută de cugetul lui.” Amin.

Acesta este un element foarte important. Cugetul nostru cere desăvârșire. Cere cugetul nostru. Și cel ce se ține de lege sau de ritualuri nu poate să ajungă la desăvârșirea cerută de cuget.

În capitolul 10 mai citim versetul 1: ”În adevăr, Legea care are umbra bunurilor viitoare, nu înfățișarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată. Prin aceleași jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârșiți pe cei ce se apropie.” Amin.

Din nou, Dumnezeu aduce în evidență că Legea nu putea să ne facă desăvârșiți. Deci acesta e planul Lui. Trebuie să ne facă desăvârșiți. De aceea și poate să mântuiască în chip desăvârșit.

O să citim din Iacov capitolul 1, ca sa încercăm să înțelegem ce rol are suferința în planul lui Dumnezeu. Capitolul 1, versetul 2 până la 4: ”Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să își facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți, întregi și să nu duceți lipsă de nimic.” Amin. De multe ori vorbim despre desăvârșire, dar nu prea înțelegem ce înseamnă desăvârșire, în ce trebuie să fim făcuți desăvârșiți. Ce ne spune aici? Felurite încercări ale vieții prin care a trecut și Domnul Isus, ca unii care știm că încercarea credinței noastre lucrează în răbdare. Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea.

La ce trebuie să ajungem? La îndelungă răbdare. Îndelunga răbdare este roada Duhului Sfânt. Este o însușire a lui Dumnezeu. Dumnezeu este îndelung răbdător. Și îndelunga răbdare face parte din caracterul lui Dumnezeu.

La aceasta ne cheamă, la îndelungă răbdare. Dacă am avea îndelungă răbdare cu cei care ne prigonesc, am mai face depresie? Nu. Dumnezeu ne dă odihnă. Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inima. De ce? Ce vrea să ne dea când a auzit glasul Lui? Odihna. Să intrăm în odihna Lui. Răbdarea trebuie să și facă desăvârșit lucrarea ca să fim desăvârșiți.

Desăvârșiți în bunătate, în îndelungă răbdare, în dragoste? Citim din 1 Petru capitolul 5 versetul 8 până la 10: ”Fiți treji și vegheați! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită. Împotriviți-vă lui tari în credință știind că și frații voștri în lume trec prin aceleași suferințe ca voi.” Amin.

Ne oprim puțin aici. De ce l-a pus Dumnezeu pe Satan în prezența noastră? Ce face el? Ce face el aici? Răcnește ca un leu, dă târcoale și caută pe cine să înghită. Și ne cere: Fiți treji și vegheați!

Împotriviți-vă lui tari în credință, știind că și frații voștri în lume trec prin aceleași suferințe ca voi. De ce apare suferința? Cine vine să ne atace? Dumnezeu nu dă suferință. Însă suferința este necesară pentru desăvârșirea noastră.

Și o să citim versetul 10: ”Dumnezeu oricărui har care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa veșnică, după ce veți suferi, puțină vreme, vă va desăvârși. Auziți? Dar înainte de desăvârșire e pusă suferința.

Acum înțelegem rolul suferinței. „Vă va desăvârși, vă va întări, vă va da putere și vă va face neclintiți.” Dumnezeu este neclintit. El este Stânca. Toate lucrările Lui sunt drepte, desăvârșite. Toate lucrările Lui sunt desăvârșite.

După ce vom suferi puțină vreme, ne va desăvârși dar nu în știința. Să înțelegem bine, nu în pian, nu în muzică, nu în matematică. Oricâtă cunoștință am avea, nu suntem creați să ajungem la capacitatea lui Dumnezeu.

Oricât am învăța, suntem limitați și nu vom ajunge, dar putem în să ajungem în îndelungă răbdare, în bunătate, în dragoste.

Și o să citim și un verset care să ne încurajeze. Din 1 Corinteni, capitolul 10, ca să vedem că avem un Aliat în suferințele prin care vom trece.

Nu suntem singuri în drumul acesta pe calea aceasta a desăvârșirii ființei noastre. Să nu ne speriem că nu se poate. Mulți oameni zic că nu se poate, nu se poate. Ba da, se poate. Se poate. Pentru că Dumnezeu e mai tare decât cel ce este în lume.

Și noi îl avem aliat pe cel mai tare. Citim de la 1 Corinteni 10, versetul 13: ”Nu v-a ajuns nici o ispită sau încercare care să fi fost potrivită cu puterea omenească. Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre, ci împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca să puteți răbda. El nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre.”

 Și vă aduceți aminte de rugăciunea Tatăl nostru. Și nu ne duce pe noi în ispită. Dumnezeu ne duce în ispită? Și atunci ce spune versetul din Corinteni? Aici ne spune că nu va îngădui să fim ispitiți de altcineva care ne ispitește.

Spune Cuvântul lui Dumnezeu că Duhul l-a dus în pustie pe Domnul Isus să fie ispitit de diavolul. Duhul poate să ne ducă și pe noi în pustie. Sau, generic vorbind, să fim ispitiți de diavol.

Dar nu vom fi ispitiți peste puterile noastre și să ne rugăm. ”Nu ne duce pe noi în ispită.” Nu vrem să ne duci în ispită pentru că picăm, cădem, dar Dumnezeu ne duce să ne ispitească diavolul, dar la nivelul nostru de creștere spirituală. El nu ne va duce să fim nimiciți de diavolul. Nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre, ci împreună cu ispita diavolului, ce va face? Pregătește și ieșire sau mijlocul sau ajutorul.

Când vine Satana, ne dă și ajutorul specific pentru ieșirea din ispita respectivă. Sper că ne este foarte clar planul lui Dumnezeu.

Fără iertarea păcatelor nu este început de drum. Nu se poate. Dar după aceea începe viața cu Dumnezeu. Procesul de sfințire. Viața de ucenicie, școala, legământul nostru de ucenicie cu Domnul și în finalul școlii sau al acestui proces ne va întări, ne va da putere, ne va desăvârși și ne va face neclintiți. Amin.